poiana rusca
sâmbătă, 31 ianuarie 2015
Muntii Poiana rusca
ASEZARE SI LIMITE
Muntii Poiana Rusca constituic partea de
nord-vest a Carpatilor Meridionali. Situati între paralelele 45°55'
si 45°30' latitudine nordica si meridianele 22° si 23°
longitudine estica, ei se întind pe o suprafata de 2 640 km2,
suprafata comparabila cu aria ocupata de masivele muntoase
vecine din est (muntii Surean si Cindrel) si din sud-vest
(Semenic).
Impreuna cu Muntii Sebesului (masivele Surean si Cindrel) din est si Muntii Banatului din sud-vest
(muntii Semenic, Aninei, Dognecei, Almaj si Locva), masivul
Poiana Rusca se înscrie într-un brîu muntos cu altitudini medii în jur de
700-1000 m, care urmareste curbura Carpatilor Meridionali
înconjurînd pe la nord-nord-vest zona axiala înalta cu relief alpin
a muntilor Retezat, Ţarcu si Godeanu. Muntii Poiana
Rusca se contureaza deci ca o treapta de relief
intermediara între zonele periferice, depresionare si partea
centrala, mai înalta, a Carpatilor Meridionali.
Totodata masivul Poiana
Rusca poate fi considerat ca o punte de legatura între Carpatii
Meridionali si Muntii Apuseni, deoarece spre nord se extind pîna
în lunca Muresului, care între Deva si Ilia separa Muntii
Poiana Rusca de Muntii Metaliferi, în timp ce spre est si vest
între Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni se interpun zonele
joase Lugoj, Strei si depresiunea Transilvaniei.
Catre
nord, Muntii Poiana Rusca se învecineaza cu Muntii
Metaliferi si cu dealurile Lipovei. Limita nordica
urmareste lunca Muresului între localitatile Deva
si Dobra, de unde continua spre VSV în lungul vailor Ohaba,
Icuta si Bega pîna în apropierea Lugojului.
La vest, masivul Poiana Rusca este marginit
de depresiunea Caransebesului. Limita este marcata de lunca
Timisului, de la localitatea Maciova pîna la comuna Costeiu,
situata la nord de Lugoj.
Spre
sud, limita urmareste valea Bistra, de la localitatea Maciova
pana la Portile de Fier ale Transilvaniei. Lunca Bistrei separa
Muntii Poiana Rusca de masivele Varful Pietrii si Muntele Mic.
De la Portile de Fier ale Transilvaniei limita coboara pe valea
Breazova în depresiunea Hategului, care separa Muntii Poiana
Rusca de masivele Petreanu si Retezat.
Limita estica este marcata de zonele
depresionare ale Hategului si Streiului urmand o linie care ar uni
orasele Hateg, Calan, Hunedoara si Deva. In aceasta
regiune relieful muntos al masivului Poiana Rusca coboara treptat
printr-o zona de dealuri pîna în luncile Streiului, Cernei si
Muresului. La est de aceasta zona joasa se ridica
Muntii Sebesului (surean).
DENUMIRE
Ca si în cazul mai multor localitati din
jurul Muntilor Poiana Rusca, situate în aria principalelor centre
dacice si române de la începutul primului mileniu al erei noastre, se pare
ca toponimia masivului muntos este de origina latina si
deriva din "Poiana Rustica". Semnificatia denumirii ar echivala
cu locul despadurit, poiana de la "tara", din afara urbei,
sau din aria taranilor. Cuvîntul ,,rustica" era în uz pentru
desemnarea asezarilor izolate din afara centrului urban
Sarmizegetusa. Denumirea ,,Poiana Rustica" s-a referit, probabil, într-un
stadiu initial la platoul despadurit din partea de est a
Muntilor Poiana Rusca, locuit de taranii
bastinasi.
marți, 27 ianuarie 2015
- Poiana rusca
Munții Poiana Ruscă sunt o grupă montană extinsă aparținând Carpatilor Occidentali făcând tranziția între grupa majoră nordică a acestora, Muntii Apuseni și grupa majoră sudică, Muntii Banatului. Se întind pe o suprafață de cca 2.640 km2, având altitudini medii în jur de 700 – 1000 m.
Cel mai înalt vârf al Munților Poiana Ruscă, având 1.382 m, este varful Pades.
Muntii Poiana Rusca si masivele învecinate Semenic, Surean si Cindrel formeaza o zona montana care se interpune ca un platou înalt între culmile stîncoase semete ale muntilor Ţarcu, Godeanu, Petreanu, Retezat, Parîng si regiunile depresionare ale Caransebesului, Streiului, Hategului si Transilvaniei. Aceasta pozitie geografica ofera Muntilor Poiana Rusca, din punct de vedere turistic, un farmec particular. La sud se înalta zona stîncoasa alpina a Carpatilor Meridionali, în timp ce spre est, vest si nord-vest masivul Poiana Rusca este cel care domina relieful depresionar. Platoul Muntilor Poiana Rusca, ondulat lin în zonele înalte, ferastruit de vai adinci cu versanti abrupti, contrasteaza puternic cu regiunile învecinate. Turistul va descoperi aici un peisaj inedit care invita la drumetie, un peisaj colorat de o vegetatie caracterizata prin alternanta plaiurilor întinse cu zone împadurite în care cresc laolalta esentele rasinoase specifice înaltimilor si cele foioase ale regiunilor joase.
Desi ascund frumuseti deosebite, caracteristice pentru partea de nord si nord-vest a Carpatilor Meridionali, Muntii Poiana Rusca sînt putin vizitati de turisti. Poienile însorite, culmile împadurite si vaile stîncoase, înguste, sau dimpotriva largi cu pante line, sînt strabatute mai ales de amatorii de drumetie din regiunile învecinate. Acest lucru se datoreste probabil concurentei reliefului alpin al muntilor Retezat mai ales, dar si numarului redus de baze turistice din interiorul masivului, cît si lipsei de informatii asupra posibilitatilor de drumetie si asupra frumusetilor inedite oferite de relieful sau particular.
Cu dorinta de a deschide acest masiv turismului, pionierii din localitatile învecinate marcheaza, aproape anual, trasee noi si se îngrijesc de întretinerea marcajelor existente. In zonele periferice ale masivului muntos are loc în prezent un flux turistic intens, facilitat de soselele nationale si judetene modernizate din jur. Turistii sînt atrasi atît de relieful alpin al muntilor învecinati, cît si de monumentele istorice si de arhitectura din Ţara Hategului si din orasele Deva si Hunedoara. Acest fapt constituie o premisa favorabila pentru dezvoltarea turismului în Muntii Poiana Rusca, pentru descoperirea si valorificarea, în viitor, a potentialului de atractie turistica ale masivului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)